Administrarea Orașelor cu Rol turistic-istoric

7. Administrarea oraselor cu rol turistic-istoric

1.Contextul

Exemplul nostru de planificare si administrare începe cu acele cazuri în care atât elementele istorice cât si cele turistice sunt atât de importante, încât aceste cazuri pot fi catalogate ca si mici comunitati cu rol istoric dar si statiuni turistice. Vom lua în considerare grupuri de comunitati cu resurse istorice care au o importanta regionala dar si internationala pornind de la începuturile evolutiei lor si atingând o dezvoltare considerabila. În acelasi timp se iau în considerare numeroase exemple de orase cu potential turistic. Încercarea noastra de a furniza o perspectiva asupra acestor probleme începe, în capitolele urmatoare, cu exemple din Europa, unde consideram ca au luat nastere orasele turistic-istorice; vor aparea des paralele între cazurile din Europa si cele din “Lumea Noua”, dar probabil cel mai important lucru îl reprezinta influenta reciproca dintre ele facilitata de rapiditatea difuzarii informatiilor în zilele noastre. Vom folosi spectrul sugerat de Clawson si Knetch (1966) de a recreea asezarile, spectru care permite oraselor sa fie ordonate între cele 2 extreme: orase bazate pe resurse istorice si orase cu potential turistic.

2.Comunitati bazate pe resurse istorice

Noi descriem comunitatile istorice ca fiind acele comunitati în care resursele istorice predomina, influentând morfologia si identitatea lor. În Europa ele sunt relicve tipic medievale sau renascentiste, în timp ce în “Lumea Noua” ele pot aparea sub diferite aspecte, asociate cu primele colonii, cu specificarea ca ele au fost ocolite de progresul economic pâna când secolul XX a redefinit, mai mult sau mai putin, resursele lor economice în context istoric.

EUROPA DE VEST

Ribe (Danemarca).

Din mai multe puncte de vedere, Ribe este prototipul micilor comunitati istorice conservate din Europa de Vest, în special în acele tari cu o larga traditie în utilizarea planificata a terenurilor. Ea poseda cele trei elemente care sunt în general asociate cu supravietuirea unor astfel de orase, si anume:

1.S-a bucurat de o perioada de prosperitate comerciala spectaculoasa, în special în decursul secolelor al XVI-lea si al XVII-lea, în urma careia a rezultat un numar mare de cladiri (cuprinde 103 cladiri de importanta nationala din aceasta perioada(fig 7.1), cea mai mare concentrare de cladiri din afara orasului Copenhaga).

2.A suferit apoi, aproape brusc, o perioada de stagnare comerciala, datorita unor evenimente economice si politice care au împiedicat dezvoltarea.

3.În final a avut norocul de a fi situata într-o tara cu dorinta de a conserva valorile arhitecturale si cu o legislatie potrivita pentru a proteja aceste valori, astfel ca au fost create conditiile pentru o noua dezvoltare.

Desi este cel mai vechi oras din Danemarca, datând din anul 700, planul general al strazilor dateaza în special din secolul XV-lea, iar cele mai multe cladiri s-au construit în urmatoarele doua secole. Schimbarea rutelor comerciale maritime departe de peninsula Jutland a subminat functia de port a orasului iar pierderea Schleswig-Holstein în 1864 a asezat Ribe pe frontiera internationala, restrângându-i tot mai mult teritoriul. Rezultatul este un oras compact, înconjurat de pajisti largi, cu doar 8000 de locuitori, un sfert din ei locuind în centrul istoric.

Unele cladiri importante au fost demolate în decursul secolului al XIX-lea, dar în 1855 s-a format o societate care proteja antichitatile, iar un document care proteja cladirile istorice a fost elaborat în 1918. Au existat initiative locale, concretizate prin fondarea unei asociatii turistice locale, în 1899, care au dus la recunoasterea necesitatii de conservare sistematica si formare a unui plan al orasului. În 1963 s-au facut verificari în anumite zone ale vechiului oras, incluzând nu mai putin de 550 de cladiri. Aceasta a fost urmata, în 1969 de o cercetare cuprinzând cladire cu cladire si adoptarea unui plan de conservare, care precede elaborarea actului de planificare municipala din 1977, act care desemneaza zonele de conservare. Suprafata mica a orasului, împreuna cu ansamblul architectural si cu vizibilitatea lui, ca rezultat al asezarii lui într-o tara deschisa, au ridicat un numar mare de probleme si a necesitat anumite masuri riguroase care au fost luate. De exemplu, a fost controlat cu atentie nu numai felul acoperisurilor, dar si tipul si culoarea tiglei folosite. De asemenea, faptul ca este un oras mic a necesitat si parcari moderne pentru masini, la periferia orasului, în special pentru milioanle de vizitatori care vin anual aici.(1987)